Cadrul european al calificărilor

UE a dezvoltat cadrul european al calificărilor (CEC) ca instrument de transpunere, pentru a face calificările naționale mai ușor de înțeles și de comparat. În acest mod, CEC urmărește să susțină mobilitatea transfrontalieră a cursanților și a lucrătorilor și să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea profesională la nivel european.

Ce este CEC?

CEC este un cadru pe 8 niveluri, bazat pe rezultatele învățării, pentru toate tipurile de calificări. Poate fi folosit ca instrument de transpunere între diferitele cadre naționale de calificări. CEC contribuie la îmbunătățirea transparenței, a comparabilității și portabilității calificărilor cetățenilor și permite compararea calificărilor între țări și instituții.

Acoperă toate tipurile și nivelurile de calificări, iar utilizarea rezultatelor învățării scoate clar în evidență ce știe, ce înțelege și ce poate să facă o anumită persoană. Nivelul crește de la 1 la 8, în funcție de nivelul de competență. Mai mult decât atât, CEC este strâns legat de cadrele naționale de calificări, de aceea poate furniza o hartă completă a tuturor tipurilor și nivelurilor de calificări din Europa, care sunt din ce în ce mai accesibile prin intermediul bazelor de date ale calificărilor. >

CEC a fost creat în 2008 și revizuit în 2017. În urma revizuirii au fost păstrate obiectivele fundamentale, respectiv consolidarea transparenței și sporirea încrederii reciproce în cadrul european al calificărilor. Statele membre s-au angajat să dezvolte în continuare CEC și să îl facă mai eficient pentru a facilita înțelegerea calificărilor naționale, internaționale și din țările terțe de către angajatori, lucrători și cursanți.

Ce țări sunt implicate?

Pe lângă statele membre ale UE, alte 11 țări fac eforturi pentru punerea în aplicare a CEC, și anume Islanda, Liechtenstein și Norvegia (țări din Spațiul Economic European), Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Turcia (țări candidate), Bosnia și Herțegovina, Kosovo ** (țări potențial candidate) și Elveția.

Cine mai participă?

Grupul consultativ pentru CEC, înființat în 2008, este forumul central pentru discuții între Comisie, țările participante și părțile interesate din domeniul educației și formării, al ocupării forței de muncă și al societății civile. Rolul acestui grup este să asigure coerența globală și să promoveze transparența și încrederea în procesul de corelare. Procesele-verbale și documentele reuniunilor Grupului consultativ pentru CEC sunt publicate în Registrul grupurilor de experți ai Comisiei.

Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și Fundația Europeană de Formare (ETF), în calitate de agenții europene, joacă un rol important în sprijinirea punerii în aplicare a CEC.

ENIC/NARIC este o rețea de centre naționale înființată pentru a sprijini în mod direct instituțiile și cetățenii în vederea recunoașterii titlurilor universitare.

CEC funcționează alături de alte instrumente europene și internaționale care susțin recunoașterea calificărilor.

Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate consideră CEC ca fiind o modalitate de a promova transparența și de a consolida încrederea între sistemele naționale de educație și formare.
Directiva 2005/36/CE se referă la recunoașterea calificărilor profesionale în UE, permițându-le profesioniștilor să se deplaseze peste graniță și să își exercite profesia sau să furnizeze servicii în străinătate.
Convenția de la Lisabona privind recunoașterea calificărilor este un acord internațional gestionat de UNESCO și de Consiliul Europei care permite recunoașterea titlurilor universitare în Europa și în lume.
CEC este compatibil cu Cadrul calificărilor pentru spațiul european al învățământului superior și cu descriptorii săi de ciclu. Cadrul a fost convenit cu miniștrii educației în contextul procesului interguvernamental de la Bologna din 2005.

Care este procesul de corelare?

Recomandarea privind CEC invită statele membre să își coreleze cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor cu CEC, astfel încât să se stabilească o legătură clară și transparentă între nivelurile calificărilor naționale și cele opt niveluri ale CEC. Statelor membre li se recomandă să revizuiască și să actualizeze, după caz, corelarea nivelurilor prevăzute de cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor cu nivelurile CEC.

Fiecare stat care dorește să coreleze nivelurile calificărilor naționale cu cele ale CEC trebuie să întocmească un raport de corelare detaliat, care să respecte cele zece criterii de corelare ale CEC convenite în anexa III la Recomandarea revizuită privind CEC. Rapoartele naționale privind corelarea sunt prezentate grupului consultativ pentru CEC care le aprobă dacă îndeplinesc criteriile de corelare.

Odată ce cadrele naționale sunt corelate cu CEC, toate calificările nou emise (de exemplu, certificate, diplome, suplimente la certificate, suplimente la diplome) și/sau bazele de date ale calificărilor ar trebui, în principiu, să conțină o trimitere clară la nivelul adecvat din CEC și din cadrul național.